Infinit

Stau la marginea prăpastiei. Ascult infinitul. Mi-e frică de cădere, dar mă uit în jos oricum. E o privelişte prea frumoasă, n-aş putea să nu mă uit. Infinitul e atât de viu, iar eu vreau să mă simt vie mai mult decât orice. Vreau să simt tinereţea ce-mi curge prin vene. Nu vreau s-o irosesc. Vreau să fiu ce îmi doresc şi vreau să fac oamenii fericiţi. Vreau să alerg fără să ştiu unde ajung, gândindu-mă că o să ating infinitul. Că o să-l ating eu, cu mâinile tremurânde de la prea multă cafea şi de la prea multă adrenalină. Că o să-l ţin în braţe pentru câteva secunde şi că o să mă simt mai vie decât oricând. Exact ce voiam.

Încă stau la marginea prăpastiei. Mă loveşte o dorinţă arzătoare de a mă arunca în gol. Vreau să fac parte din acel infinit. Nimeni nu mă poate opri. Sunt doar eu. Mâinile îmi tremură. Respir adânc şi mă arunc. Aerul rece mă mângâie şi îmi flutură părul. Zbor… Şi sunt liberă.

27007d3b075b7049379e9a916b15f1c8

Sursa: pinterest.com

Anunțuri

Lasă un răspuns :)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s